Craciun fericit!

Hei!
Ati avut un craciun fericit? Ce l-a facut sa fie fericit?






Filmuletul este o satira si vorbeste despre intalnirea dintre un dansator profesionist de tango si o turista italiana venita sa se inscrie la campionatul mondial de tango.Enjoy it!!

Prima noastra serbare

Am avut serbare. Ce chestie. Cate griji. Cate emotii.
La fiecare copil cate 3-4-5 apartinatori. Mamica, taticu, bunica, fratele, varu, vecinu, unchiu. Toti au fost acolo.

Unii plangeau, altii se scobeau in nas, in ureche, sau se bateau cu sorcovele.
Nervi, transpiratie, agitatie, mandrie, emotie.

Doar copii nu intelegeau ce se intampla. De ce e atata lume. De ce nu dorm in patuturile lor ca doar era ora....

Si aici, ca si in orice alta ocazie, nu suntem decat acelasi popor fara respect, fara perspectiva si fara organizare.
Doar rasol. Mult rasol.

O sa pun si poze, dupa cele descarc.

nu stiu cati dintre voi au auzit de mamele de ingeri.nu stiu de ce in jurul sarbatorilor ma "impiedic" de fiecare data de ele. Ma uit de la distanta, nu prea pot sa ma apropii, mi-e teama sa nu se ia durerea..suna aiurea, nu? e atat de mare in jurul lor incat devine palpabila.
La sfrasit de an la televizor unii isi fac titlu de glorie dand ajutoare la copiii orfani.parintii orfani..de ei cine se ocupa? e mai greu , stiu, o patura si-o carte n-aduc zambetul lor pe buze."Ar fi avut n ani." am auzit de prea multe ori.e o asociatie din cate stiu, insa mesajele lor ma fac sam am simt aiurea, ma simt vinovata si bucuroasa ca pruncii mei traiesc ...mi-atat de frica sa nu fiu una dintre ele. Cu ce-as putea au sa le-ajut? aveti vreo idee?

Ieri a fost ziua mea...

Ca sa parafrazez un cantecel.. zi frumoasa ca mine!!

M-au sarbatorit sotia si copilul.. Frumos si emotionant.

Am uitat pentru o clipa de tot.

N-am avut nevoie de nimic altceva decat de imbratisarile lor, de buzele si privirile lor.

A...si am ceas nou

http://www.tissot.ch/?mod_collections/action_getsubfamilies/colid_0002/famid_0034/refid_T014_427_11_051_01

Am zis...

Am zis ca o pauza pot sa iau pentru ca suntem in campanie si e neinteresant ce se intampla.
Am zis doar pentru ca in fiecare zi vroiam sa-mi urlu disperarea fata de batjocura turnata prin orice mijloc la adresa noastra - poate nu va vreti intrati in categorie, asa cine vrea se exclude singur - de clasa polititca.

Pentru o clipa am zis ca-mi schimb optiunea de vot pentru ca poate sunt nebun si nu inteleg ce se intampla in jurul meu. Dar tot intr-o clipa am fost catalogat "drogat, betiv sau curva" de viitorul vicepremier al viitorului guvern ce se vrea - cu stima domnule, scuze, ba betivule si penalule de Orban.

Pentru o clipa am crezut ca Antonescu este acel politician care chiar vrea sa faca ceva. Si face. Il aduce la conducerea tarii pe tovarasul Ilici si pe dom'nul Vanghelie.

Pentru o clipa am crezut ca Antonescu e ceeace spune - un liberal, cu verticalitate.

Dar m-am inselat. Aseara, uitandu-ma pe realitatea, am revazut declaratiile lui. Am vazut cum in campanie toti erau hoti, mincinosi; am vazut cum vroia sa schimbe ceva; si a schimbat; l-a luat in brate pe Geona, pe Ilici si pe Vanghelie.

Asta suntem noi: o gloata, niste prosti si needucati, o masa de manevra ce isi "depoziteaza" la altu trairile si nazuintele.

Ca el sa stearga cu noi pe jos. Voi sunteti curve si betivi si drogati.

Mi-am revenit din clipa si mi-am intarit convingerea.
Niciun candidat nu merita. Dar pentru a incerca un alt rau fata de cel existent cred ca este deja o cerere prea mare si cu prea mult tupeu.

Plus ca dupa mine notiunea de rau nu are grade de ... comparatie. Mai rau/mai putin rau. Raul este unu si acelasi. Asa cum to'arasul Ilici incerca sa faca un "comunism cu fata umana" in urma cu 20 de ani.

Imi pare rau. Pentru foarte multe lucruri dar cel mai rau (!!!!) imi pare ca nu pot face nimic decat sa "fac prozeliti" cum stimata mea sotie spune care sa-l voteze pe Basescu.

Intre un rau cunoscut si un rau necunoscut dar care poate fi lesne conturat il aleg pe cel cunoscut.
Mi-am varsat o mica parte din naduf.

Revin

semn de intrebare

A trecut aproape o luna de la ultima postare.Binganitorul e tot ocupat si deprimat...n-a mai dat un semn de viata de nu mai tin minte(si deobicei tin minte discutiile cu el pentru ca reueste sa ma surprinda aproape e fiecare data).Sincer...acum ma gandeam la iubirea de sine.Am citit o intrebare pe un forum, nu mai stiu exact care si cum dar intreba daca iubindu-te pe tine ca persoana nu esti mai castigat...indiferent de ceea ce ti se intampla in viata. Concluzia mea dupa o zi de gandire? oamenii sunt diferiti. Sunt oameni care atunci cand se simt bine intr-adevar si-s mandrii de ceea ce sunt rad, zambesc si sunt draguti cu toata lumea, vor sa imparta parca din bucuria lor de viata, sunt altii care dimpotriva, se lumineaza si tac, o tin ascunsa , dar radiaza, nu fac parada si altii pe care sentimentul de implinire ii face sa se simta superiori tuturor celorlalti... toate au si puncte bune si rele, cei din prima categorie pot fi catalogati deschisi sau naivi, cei ce se simt superiori pot sa transmita ideea asta si in mediu sis a fie considerati superiori..ori poate doar increzuti...cine stie? maine poate am idei mai bune sau le pun pe hartie intr-o forma mai atragatoare
(Acum stau si ma intreb daca eu ma iubesc pe mine, nu ma intrerupeti, dupa ma duc sa-mi fac exercitiile pentru dezvoltare creierasului)

despre... miscarea de rezistenta

Trezireaaaaaaaaaaaaa............

A inceput campania electorala si , odata cu ea si miscarea de resistenta propusa de Jurnalul National. Miscare miscatoare de fel...daca nu ar fi coincis cele doua evenimente.
Hai sa dam mana cu mana sa luptam pentru BINE , desigur, acum se pune problema si al cui bine.... Ma rog, sa zicem ca nu conteaza asta. Problema revine atunci la :
a) urmezi o linie desi stii ca esti intr-un fel manipulat sa faci asta, dar crezi ca e o idee buna si merita
b)nu o urmezi , desi teoretic e o idee buna pentru ca
--nu-ti place ca a inceput odata cu campania
--ti se pare pierdere de timp si nervi
--nu esti deacord cu aceasta miscare si scopul ei declarat

Daca nu esti deacord cu ea... nu esti deacord pentru ca o simti impotriva ta sau pentru ca au si ei dreptul la incultura sau la ceea ce considera ei cultura(cultura de cartier).

Eu inca nu m-am hotarat...de care parte te afli tu, cititorule?

Astazi pentru mine

pana de inspiratie

Ma credeti daca va spun ca am avut o pana de curent?
Nici eu nu m-as crede...au fost atat de rare in ultimii ani...si totusi... in seara asta mi-am amintit de-atunci. S-a oprit curentul si m-am intors in timp, personajele sunt un pic diferite, eu in rolul mamei si...am 3 copiii nu doi cum avea ea. Am incercat Fazan...bad idea! la 4 jumate ani nu merge!! (sau cel putin la mine n-a functionat)Hmmm "eu spun o litera si voi cuvinte care incep cu ea" ...destul de bine la inceput...dar ...a trecut...sa ne gandim...ce mai urma...umbre pe perete, ghicitori? "ne-am plictisittttttttttt!!! de ce nu vine lumina??" "stiti ceva...ia treceti la culcare!""mrr, carr" si-au adormit..dar vine tatal..."astia nu mai dau drumul ? cred ca incepe meciul...ma duc sa dau telefon sa reclam" ...adica 2 ore jumatate cat nu era meci... s-a putut odihni si...totul era ok...dar acum au intrecut masura domnule.Clar sunt niste diferente de perceptie intre barbati si femei! n-ati zice?

PS. bineinteles ca Electrica SA nu l-a lasat fara fotbal ca...nu se putea...

PPS. mi-ar placea sa fiu intr-adevar extraordinara si sa va uimesc prin noutate, rafinament , umor si...parca mai era ceva...dar nu-s

Toamna Bobocilor

Am sa continui ce a inceput colega de blog pentru ca ea mi-a dat ideea.
Toamna bobocilor, popular vorbind, era momentul de "bilant". Pentru toate realizarile de peste an.
Anotimpul era cel ce determina aceasta reflexie.

In tineretea noastra partidul ne bombarda cu realizarile marete.

Acum realizarile marete sunt seci si depresive.

Anul asta facem 20 de ani de la "revolutie".
Anul asta comemoram rotund mortii de atunci precum si realizarile celor 2 decenii. Care, ca si structura, sunt negative preponderent.

Este anul in care numarul de pensionari a depasit personalul activ platitor de taxe si impozite.
Este anul in care somajul reprezinta starea "normala" a societatii.
Este anul celei mai mari actiuni sindicale din istoria moderna a Romaniei.
Este anul in care nu avem economie functionala si in care statul si-a recunoscut statutul de cel mai mare debitor al societatilor. Apropos de asta este anul in care Statul nostru strangator si-a facut prevedere bugetara consolidata pentru achitarea datoriilor acumulate catre societatile comerciale in anii anteriori. Pana acum datoriile erau splitate pe fiecare minister si erau acoperite sa nu fie descoperite decat de avizati.
Este anul in care demagogia politica a ajuns pe "culmi" neatinse pana acum. Minciuna, nesimtirea si interesul personal sau de grup erupe din orice declaratie politica.
Este anul in care peste 150.000 de societati comerciale si-au inchis sau suspendat activitatea.
Este anul in care starea de insolventa a unei societati este starea normala iar exceptia o reprezinta o societatea care-si achita datoriile curente in timp sau cu intarzieri mai mici de 30 de zile.
Este anul in care societatile bancare au raportat un profit de peste 500 de milioane de euro iar dobanzile au crescut cu cel putin 30% iar numarul debitorilor restanti tinde sa paralizeze sistemul bancar.

In acelasi timp este anul in care fiul meu a inceput gradinita.
In care a inceput sa se joace pe calculator puzzle.
Este anul in care simte cu adevarat ca bunicii nu sunt parintii lui.

Este ANUL.

E toamna....

E toamna afara si in oameni... la gradi ni se cer fructe si legume de toamna, se fac portofolii... eu ma uit la filmulete ametite cu legume sculptate si ma gandesc serios daca nu ar trebui sa punem un test psihologic obligatoriu pentru cei care vor sa devina parinti...sunt atatia care nu-si merita copiii...atati care ii folosesc ca o sursa de venit sau cine mai stie in ce scopuri...mi-e groaza, mi-e greata.


Ah...am uitat sa va spun de ce , de unde ideea cu testul psi pentru a putea avea copii, nu-i asa?
In troleibuz azi o femeie injura, vorbea aiurea tare si isi baga toate cele in toti cei pentru ca cineva i-a facut observatie c-ar fi impins....cu ea erau vreo 3 copii...toti mandri "ce tare e mama". Alt baietel de numai 3 anisori de langa mine a inceput sa ingane cuvintele, sa le repete, desi mamica il certa ca nu-i frumos...

Cine stinge lumina?

Este intrebarea ce-mi revine obsesiv in minte periodic asistand la mizeria in care ne adancim cu trecerea timpului.

20 de ani se fac in curand de cand mai bine de 1000 de oameni au murit intr-un decembrie pentru o speranta.
A lor, a noastra.
Viziunile unora despre perioada de tranzitie au fost depasite de mult. Atunci, toti am crezut ca si-a pierdut mintile. Acum ne dam seama ca a fost optimist.

E dureros.
20 de ani degeaba. Esalonul 2, 3 e cel ce ne conduce. De 20 de ani s-a reusit formarea celorlalte esaloane 3,4 dupa chipul si asemanarea lor.

Avem consum. Avem libertate. Avem tot ce ne-ar trebui pentru a intrevede succesul.
Dar "socialismul cu fata umana" triumfa.
Exponentul lor continuua sa ne faca "prostanaci", "bai animalule" si sa ranjeasca din spatele celui mai mare partid din tara. Sa faca in continuare acoliti. Este gurul lor.

Si atunci te intrebi: cine stinge lumina. Si pentru ei si pentru noi.
Raspunsul meu la intrebare este tot ei. Noi suntem fara sansa. Pentru ca avem libertatea cuvantului si nu facem decat gargara inutila. Si gura ne miroase in continuare. De intentii bune. De dragoste. De informatie. De orice nu spun ei. Noi suntem non-ei. Si?

In 20 de ani avem aceleasi probleme, tipam aceleasi lucruri dar ursul trece mai departe. Ei nu suntem noi.
Ei sunt deasupra noastra.
Ei si noi.
Sau poate ei si eu.

later edit
Tot vorbea Dobro de site-ul asta si de ce este pe el.
Plus ca si Spritz de vara este abanat la el :)

De ce ?

Ma incearca o serie de sentimente contradictorii.
Urmaream descoperirile. Si? Ne ajuta? Asa de mult? Oare asa vom trai? Cu Matrix-ul dupa noi inclusiv la toaleta? Fara alta urma de intimitate?
Oare nevoia asta de nou, de update continuu este chiar ce ne lipseste?
Imi aduc aminte de inceputurile telefoniei mobile. Ce vremuri. Atunci nu simteam nevoia sa dam sms, sa sunam ca sa vedem cum e vremea in Ploiesti cu toate ca nu ajungeam decat dupa 2 saptamani din Constanta.
Oare este nevoie, necesitate? Oare este indispensabil?
Care sunt oare lucrurile absolut indispensabile in aceste momente. Cele de care nu putem si nu ne imaginam existenta?
Cata manipulare si mai ales ce forme vor aparea odata cu dezvoltarea unor astefel de device-uri?
Si asa de cand ne nastem suntem bombardati de informatii de care nu avem nevoie si care ne "formeaza" optiunile. Sucul nr.1, telefonul nr.1, crema cea mai buna etc....
Azi am fost pe malul marii. Liniste, soare, o mana de pescari, o mana de kite-ri - parca asa le zice. Liniste. Pace. Aer. Soare. Valuri.Dragoste. Tot ce aveam nevoie. Si nimic altceva. Cele 3 telefoane erau in apartament. Calculatorul in priza. Televizorul inchis.
Nu le doream, nu aveam nevoie de ele.
Poate de o carte de Nichita. Sau nici de aia. Doar de plamanii mei. De ochii mei. De urechile mele.
Pace.Liniste.Soare si dragoste. Multa dragoste.

Iubiti frumos

Uneori simt ca nu tin pasul cu lumea care ma inconjoara...se schimba atat de repede!! N-ai timp sa fii Jules Verne, sa-ti imaginezi si sa filozofezi cum ar fi daca...
Viitorul incepe azi...Maine e deja filmul SF vazut azut ieri.

Si daca nu ati inteles nimic



si asta



si probabil multe altele pe care nu le-am vazut. Nu-s asa noi nici unul dintre filmulete, pe unul il stiam de mai bine de un an, si totusi, ieri mi-au venit in minte si-au inceput sa ma bantuie.
Un copil de 2 ani si jumatate vorbea la mobil in autobuz si mi-aminteam cat a durat sa ma conving sa-mi iau un astfel de telefon(cred ca vreo 2 ani)... a trebuit sa-mi rup piciorul si sa trebuiasca sa sun dupa salvare...strange, nu?

Ce-ti trebuie?


Hmm se spune ca succesul vine cand ai abilitatea de a lua ceva comun si fara valoare aparenta si a-l tranforma in ceva cautat...tipii astia exceleaza.si totusi ceva ma face sa cred ca nu-s milionari..care sa fie secretul?
ce poti face cu o coala de hartie
sau

Sa ne reamintim

Sa ne reamintim

Sa iubim, sa uram, sa fim buni sau rai.
Toate lucrurile astea le-am uitat.
N-am uitat toate astea, am invatat sa fim mai degraba precauti , decat sa iubim, am invatat sa disimulam ura, am invatat sa fim mai egoisti(asta inca nu stiu de-i bine sau rau)
Dragostea te invata ca nu exista precautie. Din cauza asta "saptamana oarba" a intrat in folclor.Inlocuim ura cu parsivitatea, nesinceritatea. Egoismul este parte din ura deci exista.
te-am prinsss..daca stii ce si cum e dragostea, oare nu inseamna ca nu ai uitat ?ti-amintesti bine dar nu practici ... de ce? comoditate, conformism, teama? Egoismul nu inseamna ca urasti pe ceilati..ci doarca te iubesti pe tine mai mult...s-atunci e parte din iubire, nu? 
Persoanele de fata se exclud. Eu iubesc. Si practic. Pai sa continuam sa ne iubim dar sa nu ne transformam in onanisti..:)
 


Am uitat sa iubim. Acoperim dragostea si sentimentul prin cadouri cand mai simplu este sa ne amintim prin cuvant, prin privire, prin respiratie, prin bataia aritmica a inimii atunci cand suntem langa dragostea noastra. E mai comod si mai facil. Am scos cash-ul si am platit. Si ne-am asigurat fericirea.

N-am uitat sa iubim, draga Blinganitorule. Iubirea e peste tot, in inconjoara in toate formele, dupa mine e chiar in exces , ceea ce face calitatea ei sa fie indoielnica si nu la fel de apreciata.O vezi pe tarabe si in supermarchet, o vezi in filme si in postere, in carti sau la adolescenti, atata doar ca nu o recunosti. Am imbatranit si poate de aceea ni se pare superficiala (si mai gasim noi adjective) .Ma intreb acum cum ma priveau atunci restul...hmmm...ce amintiri.
Ca si Spritzul de vara - inventie 100% romaneasca - nu mai iubim. Pentru ca ne incanta faptul ca ne incojoara si e mai simplu sa o privin cum ne inconjoara decat sa o traim. Iubirea nu imbatraneste.
spritzul meu de vara e o inventie 100% romaneasca intr-adevar


http://www.youtube.com/watch?v=A8H2klXyhRs&feature=fvsr

Am uitat sa fim buni. Nu pentru ca stiam ci doar "ca am uitat". Oricum nu aveam experienta bunatatii decat la nivel declarativ, ca doar suntem crestini, nu?

50 de ani de comunism - si perioada continuua mascata de pseudocapitalismul de acum - ne-au facut obedienti. Disidentii nostri sunt doar la categoria "aia cativa". Restul suntem noi, cei care tacem si inghitim, pentru ca ne place. "Capul plecat nici sabia nu-l taie". "Intoarce si celalalt obraz". "Mostenirea grea". "Lasa ca maine va fi mai bine" si exemplele continuua. Lamentari, scuze, ipocrizie.
Nu ne-a facut nimeni obedienti, a lua sau nu atitudine e alegerea noastra bazata pe ...nu stiu pe ce anume.Dreptul la opinie pana acum a fost destul de respectat...dar si restul si-au folosit dreptul a a nu da 2 bani pe opiniile tale
Faptul ca nu dau 2 bani pe opiniile mele nu reprezinta nimic. De fapt reprezinta totul. Tot ce ne inconjoara - bascalia - Obedienta o observi de cand iesi din casa si dai de adminitrator, de postas, de militian. Nu mai privin oamenii in ochi pentru ca nu am invatat lucrul asta. Poti nega faptul ca este intiparita in fiinta ta zicala "capul plecat sabia nu-l taie"?
Daca asa crezi tu...asa o fi... Bunicul imi spunea o poveste, despre o salcie care se invecina cu un stejar.Salcia se inclina la vant..stejarul statea drept..pana a venit furtuna...salcia s-a inclinat si stejarul a picat.( si inca nu-s convinsa ca salcia ma reprezinta, mai ales ca din ea se fac nuielele pentru cosuri...deci e folositoare)
Tot o vorba spune ca "mai bine rege pentru o zi decat o viata sluga" sau ceva de genul asta :)
 


Am intalnit pe cineva care mi-a spus la un moment dat: noi ca si popor suntem o corcitura, fara origini bine stabilite. Atunci m-am infuriat. Poate si varsta poate si "bagajul" informational unidirectional format pe "continuitatea" poporului roman in spatiul danubiano-pontic. Acum ii dau dreptate. De fapt de mai multa vreme ii dau dreptate.
N-ai cum sa fundamentezi o natie pe o corceala. Am asimitat tot si noi am rezistat. Cu toate ca principiul roman era simplu cand cucereau un teritoriu. Barbatii erau omorati, inlocuiti cu rezervisti si cu toata scursura imperiului.
Offff! ce ma fac cu tine? cum poti sa spui ca natia e asa si pe dincolo? si-o iei de la Adam si Eva(de fapt Traian si Decebal) tocmai acum... cand ai avioane si trenuri...nu mai sunt rase pure,
B... traditiile incep sa se amestece. Undeva ai dreptate am uitat de Sfantul Andrei si am adoptat Halloween...dar de aici pana la "corcitura" ? ia-o ca pe un exercitiu de creativitate :P mai multe decoratiuni, stralucire, fast.
Hmmmm. Aici nu mai comentez. Istoria este de partea mea. Restul e speculatie.
Istoria n-a fost niciodata obiectiva....si e un aliat periculos. 
Mda..tine tot de perceptie
 

Dar m-am pierdut plecand de la cateva lucruri sufletesti.
Iubim, uram, suntem buni sau rai.
Conteaza doar ce faci si nu ce gandesti.
Actiunea intr-un sens sau altul este de dorit decat pasivitatea.
Sa iubim sau sa uram.
Sa fim buni sau sa fim rai.
Orice actiune.
Ceva

DA..te-ai pierdut un pic, dar ai revenit, bine ai revenit!
Daca mi-as fi revenit as fi dormit la ora asta. Dar sunt zdruncinat iremediabil.
Macar ai nuci si vin?
Doar MTV cu emisiuni de rahat sau cacat?

Bine te-am gasit, cititorule

Cele 7 principii ale lui André Vermeulen

Gimnastica creierului

1. Stimulează-te fizic. Mişcă-te.
Dansează, fă exerciţii aerobice, înoată, joacă tenis sau fotbal.

2. Bea 8 pahare cu apă pe zi.
După cum susţin experţii, acest lucru nu este opţional, ci obligatoriu daca dorim să ne funcţioneze creierul la capacitate maximă.
Şi dacă suntem stresaţi, trebuie să mărim la 16 paharele de apă pe zi.

3. Oxigenează-te.

Fă exerciţii, pleacă la ţară.

4. Consuma alimente pentru creier.
Creierul are nevoie de 5 porţii de fructe şi legume/verdeţuri pe zi, seminţe, nuci, usturoi, cereale complete, ciuperci, uleiuri presate la rece şi proteine.
Peştele practic porneşte regenerarea a noi celule nervoase.

5. Gândeşte pozitiv.
Gândurile negative generează substanţe chimice care blochează conexiunile între neurotransmiţători.
Cum spunea Henry Ford: “Dacă gândeşti că poţi, sau nu poţi, tot timpul vei avea dreptate".

6. Ascultă muzică barocă.
Muzica este poarta către lumea interioară; atinge locuri pe care noi nu suntem capabili să le descoperim. Ajută creativitatea, expresia personală. Uşurează învăţarea.

7. Provoacă-ţi creierul.
Dacă nu îl folosim, îl pierdem.

Deschide-ţi mintea noilor experienţe şi formelor de gândire.(asta imi place ar trebui sa mi-o fac motto)

HEI, NU VA SPERIATI..E DOAR UN TEST CU UN TEXT !(hi!hi!hi! deja am inceput sa prind rima)

Asa...si fiindca ne-am facut exercitiile si am baut apa(cele 16 pahare pentru ca, desi nu suntem extrem de stresati, dar nu vrem sa riscam ) sa intram in Arena Blinganitorului.(Dragul de el vrea sa argumentam si contra argumentam diferite teme spre deliciul spectatorilor si , de ce nu, pentru noi).

Sa ne reamintim

Sa iubim, sa uram, sa fim buni sau rai.
Toate lucrurile astea le-am uitat.

Am uitat sa iubim. Acoperim dragostea si sentimentul prin cadouri cand mai simplu este sa ne amintim prin cuvant, prin privire, prin respiratie, prin bataia aritmica a inimii atunci cand suntem langa dragostea noastra. E mai comod si mai facil. Am scos cash-ul si am platit. Si ne-am asigurat fericirea.

Am uitat sa fim buni. Nu pentru ca stiam ci doar "ca am uitat". Oricum nu aveam experienta bunatatii decat la nivel declarativ, ca doar suntem crestini, nu?

50 de ani de comunism - si perioada continuua mascata de pseudocapitalismul de acum - ne-au facut obedienti. Disidentii nostri sunt doar la categoria "aia cativa". Restul suntem noi, cei care tacem si inghitim, pentru ca ne place. "Capul plecat nici sabia nu-l taie". "Intoarce si celalalt obraz". "Mostenirea grea". "Lasa ca maine va fi mai bine" si exemplele continuua. Lamentari, scuze, ipocrizie.

Am intalnit pe cineva care mi-a spus la un moment dat: noi ca si popor suntem o corcitura, fara origini bine stabilite. Atunci m-am infuriat. Poate si varsta poate si "bagajul" informational unidirectional format pe "continuitatea" poporului roman in spatiul danubiano-pontic. Acum ii dau dreptate. De fapt de mai multa vreme ii dau dreptate.
N-ai cum sa fundamentezi o natie pe o corceala. Am asimitat tot si noi am rezistat. Cu toate ca principiul roman era simplu cand cucereau un teritoriu. Barbatii erau omorati, inlocuiti cu rezervisti si cu toata scursura imperiului.
Dar m-am pierdut plecand de la cateva lucruri sufletesti.
Iubim, uram, suntem buni sau rai.
Conteaza doar ce faci si nu ce gandesti.
Actiunea intr-un sens sau altul este de dorit decat pasivitatea.
Sa iubim sau sa uram.
Sa fim buni sau sa fim rai.
Orice actiune.
Ceva

Sa incepem

Un exercitiu ce mi-a fost necunoscut pana acum. Din comoditate. Din inutilitatea demersului. Din orice alt motiv gandit de voi si care poate fi rostit si gandit sau gandit si rostit?

Ne credem plini de imaginatie. Si comentam pe tema asta.

Eu nu am imaginatie. Si nici putere. Si nici ceva care sa merite sa fie scris. Pana acum.

Eram doar un "orator" format in lungi nopti albe.

Alaturi de prieteni, cunostinte sau chiar necunoscuti.

Nu citesc bloguri.

Cu o exceptie http://sorinissime.blogspot.com/.

E un vechi prieten regasit pe aici.

El m-a starnit. Si nu numai.

Nu va cer nimic. Nu va dau nimic. Poate doar un transfer al starilor mele zilnice. De dragoste, ura, mahnire, neputinta, bucurie si nesomn.