Trezireaaaaaaaaaaaaa............
A inceput campania electorala si , odata cu ea si miscarea de resistenta propusa de Jurnalul National. Miscare miscatoare de fel...daca nu ar fi coincis cele doua evenimente.
Hai sa dam mana cu mana sa luptam pentru BINE , desigur, acum se pune problema si al cui bine.... Ma rog, sa zicem ca nu conteaza asta. Problema revine atunci la :
a) urmezi o linie desi stii ca esti intr-un fel manipulat sa faci asta, dar crezi ca e o idee buna si merita
b)nu o urmezi , desi teoretic e o idee buna pentru ca
--nu-ti place ca a inceput odata cu campania
--ti se pare pierdere de timp si nervi
--nu esti deacord cu aceasta miscare si scopul ei declarat
Daca nu esti deacord cu ea... nu esti deacord pentru ca o simti impotriva ta sau pentru ca au si ei dreptul la incultura sau la ceea ce considera ei cultura(cultura de cartier).
Eu inca nu m-am hotarat...de care parte te afli tu, cititorule?
marți, 27 octombrie 2009
duminică, 25 octombrie 2009
vineri, 23 octombrie 2009
pana de inspiratie

Ma credeti daca va spun ca am avut o pana de curent?
Nici eu nu m-as crede...au fost atat de rare in ultimii ani...si totusi... in seara asta mi-am amintit de-atunci. S-a oprit curentul si m-am intors in timp, personajele sunt un pic diferite, eu in rolul mamei si...am 3 copiii nu doi cum avea ea. Am incercat Fazan...bad idea! la 4 jumate ani nu merge!! (sau cel putin la mine n-a functionat)Hmmm "eu spun o litera si voi cuvinte care incep cu ea" ...destul de bine la inceput...dar ...a trecut...sa ne gandim...ce mai urma...umbre pe perete, ghicitori? "ne-am plictisittttttttttt!!! de ce nu vine lumina??" "stiti ceva...ia treceti la culcare!""mrr, carr" si-au adormit..dar vine tatal..."astia nu mai dau drumul ? cred ca incepe meciul...ma duc sa dau telefon sa reclam" ...adica 2 ore jumatate cat nu era meci... s-a putut odihni si...totul era ok...dar acum au intrecut masura domnule.Clar sunt niste diferente de perceptie intre barbati si femei! n-ati zice?
PS. bineinteles ca Electrica SA nu l-a lasat fara fotbal ca...nu se putea...
PPS. mi-ar placea sa fiu intr-adevar extraordinara si sa va uimesc prin noutate, rafinament , umor si...parca mai era ceva...dar nu-s
joi, 15 octombrie 2009
Toamna Bobocilor
Am sa continui ce a inceput colega de blog pentru ca ea mi-a dat ideea.
Toamna bobocilor, popular vorbind, era momentul de "bilant". Pentru toate realizarile de peste an.
Anotimpul era cel ce determina aceasta reflexie.
In tineretea noastra partidul ne bombarda cu realizarile marete.
Acum realizarile marete sunt seci si depresive.
Anul asta facem 20 de ani de la "revolutie".
Anul asta comemoram rotund mortii de atunci precum si realizarile celor 2 decenii. Care, ca si structura, sunt negative preponderent.
Este anul in care numarul de pensionari a depasit personalul activ platitor de taxe si impozite.
Este anul in care somajul reprezinta starea "normala" a societatii.
Este anul celei mai mari actiuni sindicale din istoria moderna a Romaniei.
Este anul in care nu avem economie functionala si in care statul si-a recunoscut statutul de cel mai mare debitor al societatilor. Apropos de asta este anul in care Statul nostru strangator si-a facut prevedere bugetara consolidata pentru achitarea datoriilor acumulate catre societatile comerciale in anii anteriori. Pana acum datoriile erau splitate pe fiecare minister si erau acoperite sa nu fie descoperite decat de avizati.
Este anul in care demagogia politica a ajuns pe "culmi" neatinse pana acum. Minciuna, nesimtirea si interesul personal sau de grup erupe din orice declaratie politica.
Este anul in care peste 150.000 de societati comerciale si-au inchis sau suspendat activitatea.
Este anul in care starea de insolventa a unei societati este starea normala iar exceptia o reprezinta o societatea care-si achita datoriile curente in timp sau cu intarzieri mai mici de 30 de zile.
Este anul in care societatile bancare au raportat un profit de peste 500 de milioane de euro iar dobanzile au crescut cu cel putin 30% iar numarul debitorilor restanti tinde sa paralizeze sistemul bancar.
In acelasi timp este anul in care fiul meu a inceput gradinita.
In care a inceput sa se joace pe calculator puzzle.
Este anul in care simte cu adevarat ca bunicii nu sunt parintii lui.
Este ANUL.
Toamna bobocilor, popular vorbind, era momentul de "bilant". Pentru toate realizarile de peste an.
Anotimpul era cel ce determina aceasta reflexie.
In tineretea noastra partidul ne bombarda cu realizarile marete.
Acum realizarile marete sunt seci si depresive.
Anul asta facem 20 de ani de la "revolutie".
Anul asta comemoram rotund mortii de atunci precum si realizarile celor 2 decenii. Care, ca si structura, sunt negative preponderent.
Este anul in care numarul de pensionari a depasit personalul activ platitor de taxe si impozite.
Este anul in care somajul reprezinta starea "normala" a societatii.
Este anul celei mai mari actiuni sindicale din istoria moderna a Romaniei.
Este anul in care nu avem economie functionala si in care statul si-a recunoscut statutul de cel mai mare debitor al societatilor. Apropos de asta este anul in care Statul nostru strangator si-a facut prevedere bugetara consolidata pentru achitarea datoriilor acumulate catre societatile comerciale in anii anteriori. Pana acum datoriile erau splitate pe fiecare minister si erau acoperite sa nu fie descoperite decat de avizati.
Este anul in care demagogia politica a ajuns pe "culmi" neatinse pana acum. Minciuna, nesimtirea si interesul personal sau de grup erupe din orice declaratie politica.
Este anul in care peste 150.000 de societati comerciale si-au inchis sau suspendat activitatea.
Este anul in care starea de insolventa a unei societati este starea normala iar exceptia o reprezinta o societatea care-si achita datoriile curente in timp sau cu intarzieri mai mici de 30 de zile.
Este anul in care societatile bancare au raportat un profit de peste 500 de milioane de euro iar dobanzile au crescut cu cel putin 30% iar numarul debitorilor restanti tinde sa paralizeze sistemul bancar.
In acelasi timp este anul in care fiul meu a inceput gradinita.
In care a inceput sa se joace pe calculator puzzle.
Este anul in care simte cu adevarat ca bunicii nu sunt parintii lui.
Este ANUL.
miercuri, 14 octombrie 2009
E toamna....
E toamna afara si in oameni... la gradi ni se cer fructe si legume de toamna, se fac portofolii... eu ma uit la filmulete ametite cu legume sculptate si ma gandesc serios daca nu ar trebui sa punem un test psihologic obligatoriu pentru cei care vor sa devina parinti...sunt atatia care nu-si merita copiii...atati care ii folosesc ca o sursa de venit sau cine mai stie in ce scopuri...mi-e groaza, mi-e greata.
Ah...am uitat sa va spun de ce , de unde ideea cu testul psi pentru a putea avea copii, nu-i asa?
In troleibuz azi o femeie injura, vorbea aiurea tare si isi baga toate cele in toti cei pentru ca cineva i-a facut observatie c-ar fi impins....cu ea erau vreo 3 copii...toti mandri "ce tare e mama". Alt baietel de numai 3 anisori de langa mine a inceput sa ingane cuvintele, sa le repete, desi mamica il certa ca nu-i frumos...
marți, 13 octombrie 2009
Cine stinge lumina?
Este intrebarea ce-mi revine obsesiv in minte periodic asistand la mizeria in care ne adancim cu trecerea timpului.
20 de ani se fac in curand de cand mai bine de 1000 de oameni au murit intr-un decembrie pentru o speranta.
A lor, a noastra.
Viziunile unora despre perioada de tranzitie au fost depasite de mult. Atunci, toti am crezut ca si-a pierdut mintile. Acum ne dam seama ca a fost optimist.
E dureros.
20 de ani degeaba. Esalonul 2, 3 e cel ce ne conduce. De 20 de ani s-a reusit formarea celorlalte esaloane 3,4 dupa chipul si asemanarea lor.
Avem consum. Avem libertate. Avem tot ce ne-ar trebui pentru a intrevede succesul.
Dar "socialismul cu fata umana" triumfa.
Exponentul lor continuua sa ne faca "prostanaci", "bai animalule" si sa ranjeasca din spatele celui mai mare partid din tara. Sa faca in continuare acoliti. Este gurul lor.
Si atunci te intrebi: cine stinge lumina. Si pentru ei si pentru noi.
Raspunsul meu la intrebare este tot ei. Noi suntem fara sansa. Pentru ca avem libertatea cuvantului si nu facem decat gargara inutila. Si gura ne miroase in continuare. De intentii bune. De dragoste. De informatie. De orice nu spun ei. Noi suntem non-ei. Si?
In 20 de ani avem aceleasi probleme, tipam aceleasi lucruri dar ursul trece mai departe. Ei nu suntem noi.
Ei sunt deasupra noastra.
Ei si noi.
Sau poate ei si eu.
later edit
Tot vorbea Dobro de site-ul asta si de ce este pe el.
Plus ca si Spritz de vara este abanat la el :)
20 de ani se fac in curand de cand mai bine de 1000 de oameni au murit intr-un decembrie pentru o speranta.
A lor, a noastra.
Viziunile unora despre perioada de tranzitie au fost depasite de mult. Atunci, toti am crezut ca si-a pierdut mintile. Acum ne dam seama ca a fost optimist.
E dureros.
20 de ani degeaba. Esalonul 2, 3 e cel ce ne conduce. De 20 de ani s-a reusit formarea celorlalte esaloane 3,4 dupa chipul si asemanarea lor.
Avem consum. Avem libertate. Avem tot ce ne-ar trebui pentru a intrevede succesul.
Dar "socialismul cu fata umana" triumfa.
Exponentul lor continuua sa ne faca "prostanaci", "bai animalule" si sa ranjeasca din spatele celui mai mare partid din tara. Sa faca in continuare acoliti. Este gurul lor.
Si atunci te intrebi: cine stinge lumina. Si pentru ei si pentru noi.
Raspunsul meu la intrebare este tot ei. Noi suntem fara sansa. Pentru ca avem libertatea cuvantului si nu facem decat gargara inutila. Si gura ne miroase in continuare. De intentii bune. De dragoste. De informatie. De orice nu spun ei. Noi suntem non-ei. Si?
In 20 de ani avem aceleasi probleme, tipam aceleasi lucruri dar ursul trece mai departe. Ei nu suntem noi.
Ei sunt deasupra noastra.
Ei si noi.
Sau poate ei si eu.
later edit
Tot vorbea Dobro de site-ul asta si de ce este pe el.
Plus ca si Spritz de vara este abanat la el :)
duminică, 11 octombrie 2009
De ce ?
Ma incearca o serie de sentimente contradictorii.
Urmaream descoperirile. Si? Ne ajuta? Asa de mult? Oare asa vom trai? Cu Matrix-ul dupa noi inclusiv la toaleta? Fara alta urma de intimitate?
Oare nevoia asta de nou, de update continuu este chiar ce ne lipseste?
Imi aduc aminte de inceputurile telefoniei mobile. Ce vremuri. Atunci nu simteam nevoia sa dam sms, sa sunam ca sa vedem cum e vremea in Ploiesti cu toate ca nu ajungeam decat dupa 2 saptamani din Constanta.
Oare este nevoie, necesitate? Oare este indispensabil?
Care sunt oare lucrurile absolut indispensabile in aceste momente. Cele de care nu putem si nu ne imaginam existenta?
Cata manipulare si mai ales ce forme vor aparea odata cu dezvoltarea unor astefel de device-uri?
Si asa de cand ne nastem suntem bombardati de informatii de care nu avem nevoie si care ne "formeaza" optiunile. Sucul nr.1, telefonul nr.1, crema cea mai buna etc....
Azi am fost pe malul marii. Liniste, soare, o mana de pescari, o mana de kite-ri - parca asa le zice. Liniste. Pace. Aer. Soare. Valuri.Dragoste. Tot ce aveam nevoie. Si nimic altceva. Cele 3 telefoane erau in apartament. Calculatorul in priza. Televizorul inchis.
Nu le doream, nu aveam nevoie de ele.
Poate de o carte de Nichita. Sau nici de aia. Doar de plamanii mei. De ochii mei. De urechile mele.
Pace.Liniste.Soare si dragoste. Multa dragoste.
Iubiti frumos
Urmaream descoperirile. Si? Ne ajuta? Asa de mult? Oare asa vom trai? Cu Matrix-ul dupa noi inclusiv la toaleta? Fara alta urma de intimitate?
Oare nevoia asta de nou, de update continuu este chiar ce ne lipseste?
Imi aduc aminte de inceputurile telefoniei mobile. Ce vremuri. Atunci nu simteam nevoia sa dam sms, sa sunam ca sa vedem cum e vremea in Ploiesti cu toate ca nu ajungeam decat dupa 2 saptamani din Constanta.
Oare este nevoie, necesitate? Oare este indispensabil?
Care sunt oare lucrurile absolut indispensabile in aceste momente. Cele de care nu putem si nu ne imaginam existenta?
Cata manipulare si mai ales ce forme vor aparea odata cu dezvoltarea unor astefel de device-uri?
Si asa de cand ne nastem suntem bombardati de informatii de care nu avem nevoie si care ne "formeaza" optiunile. Sucul nr.1, telefonul nr.1, crema cea mai buna etc....
Azi am fost pe malul marii. Liniste, soare, o mana de pescari, o mana de kite-ri - parca asa le zice. Liniste. Pace. Aer. Soare. Valuri.Dragoste. Tot ce aveam nevoie. Si nimic altceva. Cele 3 telefoane erau in apartament. Calculatorul in priza. Televizorul inchis.
Nu le doream, nu aveam nevoie de ele.
Poate de o carte de Nichita. Sau nici de aia. Doar de plamanii mei. De ochii mei. De urechile mele.
Pace.Liniste.Soare si dragoste. Multa dragoste.
Iubiti frumos
Uneori simt ca nu tin pasul cu lumea care ma inconjoara...se schimba atat de repede!! N-ai timp sa fii Jules Verne, sa-ti imaginezi si sa filozofezi cum ar fi daca...
Viitorul incepe azi...Maine e deja filmul SF vazut azut ieri.
Si daca nu ati inteles nimic
si asta
si probabil multe altele pe care nu le-am vazut. Nu-s asa noi nici unul dintre filmulete, pe unul il stiam de mai bine de un an, si totusi, ieri mi-au venit in minte si-au inceput sa ma bantuie.
Un copil de 2 ani si jumatate vorbea la mobil in autobuz si mi-aminteam cat a durat sa ma conving sa-mi iau un astfel de telefon(cred ca vreo 2 ani)... a trebuit sa-mi rup piciorul si sa trebuiasca sa sun dupa salvare...strange, nu?
Viitorul incepe azi...Maine e deja filmul SF vazut azut ieri.
Si daca nu ati inteles nimic
si asta
si probabil multe altele pe care nu le-am vazut. Nu-s asa noi nici unul dintre filmulete, pe unul il stiam de mai bine de un an, si totusi, ieri mi-au venit in minte si-au inceput sa ma bantuie.
Un copil de 2 ani si jumatate vorbea la mobil in autobuz si mi-aminteam cat a durat sa ma conving sa-mi iau un astfel de telefon(cred ca vreo 2 ani)... a trebuit sa-mi rup piciorul si sa trebuiasca sa sun dupa salvare...strange, nu?
vineri, 9 octombrie 2009
Ce-ti trebuie?
Hmm se spune ca succesul vine cand ai abilitatea de a lua ceva comun si fara valoare aparenta si a-l tranforma in ceva cautat...tipii astia exceleaza.si totusi ceva ma face sa cred ca nu-s milionari..care sa fie secretul?
ce poti face cu o coala de hartie
sau
Hmm se spune ca succesul vine cand ai abilitatea de a lua ceva comun si fara valoare aparenta si a-l tranforma in ceva cautat...tipii astia exceleaza.si totusi ceva ma face sa cred ca nu-s milionari..care sa fie secretul?
ce poti face cu o coala de hartie
sau
joi, 8 octombrie 2009
Sa ne reamintim
Sa iubim, sa uram, sa fim buni sau rai.Toate lucrurile astea le-am uitat.
N-am uitat toate astea, am invatat sa fim mai degraba precauti , decat sa iubim, am invatat sa disimulam ura, am invatat sa fim mai egoisti(asta inca nu stiu de-i bine sau rau)
Dragostea te invata ca nu exista precautie. Din cauza asta "saptamana oarba" a intrat in folclor.Inlocuim ura cu parsivitatea, nesinceritatea. Egoismul este parte din ura deci exista.
te-am prinsss..daca stii ce si cum e dragostea, oare nu inseamna ca nu ai uitat ?ti-amintesti bine dar nu practici ... de ce? comoditate, conformism, teama? Egoismul nu inseamna ca urasti pe ceilati..ci doarca te iubesti pe tine mai mult...s-atunci e parte din iubire, nu?
Persoanele de fata se exclud. Eu iubesc. Si practic. Pai sa continuam sa ne iubim dar sa nu ne transformam in onanisti..:)
Am uitat sa iubim. Acoperim dragostea si sentimentul prin cadouri cand mai simplu este sa ne amintim prin cuvant, prin privire, prin respiratie, prin bataia aritmica a inimii atunci cand suntem langa dragostea noastra. E mai comod si mai facil. Am scos cash-ul si am platit. Si ne-am asigurat fericirea.
N-am uitat sa iubim, draga Blinganitorule. Iubirea e peste tot, in inconjoara in toate formele, dupa mine e chiar in exces , ceea ce face calitatea ei sa fie indoielnica si nu la fel de apreciata.O vezi pe tarabe si in supermarchet, o vezi in filme si in postere, in carti sau la adolescenti, atata doar ca nu o recunosti. Am imbatranit si poate de aceea ni se pare superficiala (si mai gasim noi adjective) .Ma intreb acum cum ma priveau atunci restul...hmmm...ce amintiri.
Ca si Spritzul de vara - inventie 100% romaneasca - nu mai iubim. Pentru ca ne incanta faptul ca ne incojoara si e mai simplu sa o privin cum ne inconjoara decat sa o traim. Iubirea nu imbatraneste.
spritzul meu de vara e o inventie 100% romaneasca intr-adevar
http://www.youtube.com/watch?v=A8H2klXyhRs&feature=fvsr
Am uitat sa fim buni. Nu pentru ca stiam ci doar "ca am uitat". Oricum nu aveam experienta bunatatii decat la nivel declarativ, ca doar suntem crestini, nu?
50 de ani de comunism - si perioada continuua mascata de pseudocapitalismul de acum - ne-au facut obedienti. Disidentii nostri sunt doar la categoria "aia cativa". Restul suntem noi, cei care tacem si inghitim, pentru ca ne place. "Capul plecat nici sabia nu-l taie". "Intoarce si celalalt obraz". "Mostenirea grea". "Lasa ca maine va fi mai bine" si exemplele continuua. Lamentari, scuze, ipocrizie.
Nu ne-a facut nimeni obedienti, a lua sau nu atitudine e alegerea noastra bazata pe ...nu stiu pe ce anume.Dreptul la opinie pana acum a fost destul de respectat...dar si restul si-au folosit dreptul a a nu da 2 bani pe opiniile tale
Faptul ca nu dau 2 bani pe opiniile mele nu reprezinta nimic. De fapt reprezinta totul. Tot ce ne inconjoara - bascalia - Obedienta o observi de cand iesi din casa si dai de adminitrator, de postas, de militian. Nu mai privin oamenii in ochi pentru ca nu am invatat lucrul asta. Poti nega faptul ca este intiparita in fiinta ta zicala "capul plecat sabia nu-l taie"?
Daca asa crezi tu...asa o fi... Bunicul imi spunea o poveste, despre o salcie care se invecina cu un stejar.Salcia se inclina la vant..stejarul statea drept..pana a venit furtuna...salcia s-a inclinat si stejarul a picat.( si inca nu-s convinsa ca salcia ma reprezinta, mai ales ca din ea se fac nuielele pentru cosuri...deci e folositoare)
Tot o vorba spune ca "mai bine rege pentru o zi decat o viata sluga" sau ceva de genul asta :)
Am intalnit pe cineva care mi-a spus la un moment dat: noi ca si popor suntem o corcitura, fara origini bine stabilite. Atunci m-am infuriat. Poate si varsta poate si "bagajul" informational unidirectional format pe "continuitatea" poporului roman in spatiul danubiano-pontic. Acum ii dau dreptate. De fapt de mai multa vreme ii dau dreptate.
N-ai cum sa fundamentezi o natie pe o corceala. Am asimitat tot si noi am rezistat. Cu toate ca principiul roman era simplu cand cucereau un teritoriu. Barbatii erau omorati, inlocuiti cu rezervisti si cu toata scursura imperiului.
Offff! ce ma fac cu tine? cum poti sa spui ca natia e asa si pe dincolo? si-o iei de la Adam si Eva(de fapt Traian si Decebal) tocmai acum... cand ai avioane si trenuri...nu mai sunt rase pure,
B... traditiile incep sa se amestece. Undeva ai dreptate am uitat de Sfantul Andrei si am adoptat Halloween...dar de aici pana la "corcitura" ? ia-o ca pe un exercitiu de creativitate :P mai multe decoratiuni, stralucire, fast.
Hmmmm. Aici nu mai comentez. Istoria este de partea mea. Restul e speculatie.
Istoria n-a fost niciodata obiectiva....si e un aliat periculos.
Mda..tine tot de perceptie
Dar m-am pierdut plecand de la cateva lucruri sufletesti.
Iubim, uram, suntem buni sau rai.
Conteaza doar ce faci si nu ce gandesti.
Actiunea intr-un sens sau altul este de dorit decat pasivitatea.
Sa iubim sau sa uram.
Sa fim buni sau sa fim rai.
Orice actiune.
Ceva
DA..te-ai pierdut un pic, dar ai revenit, bine ai revenit!
Daca mi-as fi revenit as fi dormit la ora asta. Dar sunt zdruncinat iremediabil.
Macar ai nuci si vin?
Doar MTV cu emisiuni de rahat sau cacat?
miercuri, 7 octombrie 2009
Bine te-am gasit, cititorule
Cele 7 principii ale lui André Vermeulen
Gimnastica creierului
1. Stimulează-te fizic. Mişcă-te.
Dansează, fă exerciţii aerobice, înoată, joacă tenis sau fotbal.
2. Bea 8 pahare cu apă pe zi.
După cum susţin experţii, acest lucru nu este opţional, ci obligatoriu daca dorim să ne funcţioneze creierul la capacitate maximă.
Şi dacă suntem stresaţi, trebuie să mărim la 16 paharele de apă pe zi.
3. Oxigenează-te.
Fă exerciţii, pleacă la ţară.
4. Consuma alimente pentru creier.
Creierul are nevoie de 5 porţii de fructe şi legume/verdeţuri pe zi, seminţe, nuci, usturoi, cereale complete, ciuperci, uleiuri presate la rece şi proteine.
Peştele practic porneşte regenerarea a noi celule nervoase.
5. Gândeşte pozitiv.
Gândurile negative generează substanţe chimice care blochează conexiunile între neurotransmiţători.
Cum spunea Henry Ford: “Dacă gândeşti că poţi, sau nu poţi, tot timpul vei avea dreptate".
6. Ascultă muzică barocă.
Muzica este poarta către lumea interioară; atinge locuri pe care noi nu suntem capabili să le descoperim. Ajută creativitatea, expresia personală. Uşurează învăţarea.
7. Provoacă-ţi creierul.
Dacă nu îl folosim, îl pierdem.
Deschide-ţi mintea noilor experienţe şi formelor de gândire.(asta imi place ar trebui sa mi-o fac motto)
HEI, NU VA SPERIATI..E DOAR UN TEST CU UN TEXT !(hi!hi!hi! deja am inceput sa prind rima)
Asa...si fiindca ne-am facut exercitiile si am baut apa(cele 16 pahare pentru ca, desi nu suntem extrem de stresati, dar nu vrem sa riscam ) sa intram in Arena Blinganitorului.(Dragul de el vrea sa argumentam si contra argumentam diferite teme spre deliciul spectatorilor si , de ce nu, pentru noi).
Sa ne reamintim
Sa iubim, sa uram, sa fim buni sau rai.
Toate lucrurile astea le-am uitat.
Am uitat sa iubim. Acoperim dragostea si sentimentul prin cadouri cand mai simplu este sa ne amintim prin cuvant, prin privire, prin respiratie, prin bataia aritmica a inimii atunci cand suntem langa dragostea noastra. E mai comod si mai facil. Am scos cash-ul si am platit. Si ne-am asigurat fericirea.
Am uitat sa fim buni. Nu pentru ca stiam ci doar "ca am uitat". Oricum nu aveam experienta bunatatii decat la nivel declarativ, ca doar suntem crestini, nu?
50 de ani de comunism - si perioada continuua mascata de pseudocapitalismul de acum - ne-au facut obedienti. Disidentii nostri sunt doar la categoria "aia cativa". Restul suntem noi, cei care tacem si inghitim, pentru ca ne place. "Capul plecat nici sabia nu-l taie". "Intoarce si celalalt obraz". "Mostenirea grea". "Lasa ca maine va fi mai bine" si exemplele continuua. Lamentari, scuze, ipocrizie.
Am intalnit pe cineva care mi-a spus la un moment dat: noi ca si popor suntem o corcitura, fara origini bine stabilite. Atunci m-am infuriat. Poate si varsta poate si "bagajul" informational unidirectional format pe "continuitatea" poporului roman in spatiul danubiano-pontic. Acum ii dau dreptate. De fapt de mai multa vreme ii dau dreptate.
N-ai cum sa fundamentezi o natie pe o corceala. Am asimitat tot si noi am rezistat. Cu toate ca principiul roman era simplu cand cucereau un teritoriu. Barbatii erau omorati, inlocuiti cu rezervisti si cu toata scursura imperiului.
Dar m-am pierdut plecand de la cateva lucruri sufletesti.
Iubim, uram, suntem buni sau rai.
Conteaza doar ce faci si nu ce gandesti.
Actiunea intr-un sens sau altul este de dorit decat pasivitatea.
Sa iubim sau sa uram.
Sa fim buni sau sa fim rai.
Orice actiune.
Ceva
Toate lucrurile astea le-am uitat.
Am uitat sa iubim. Acoperim dragostea si sentimentul prin cadouri cand mai simplu este sa ne amintim prin cuvant, prin privire, prin respiratie, prin bataia aritmica a inimii atunci cand suntem langa dragostea noastra. E mai comod si mai facil. Am scos cash-ul si am platit. Si ne-am asigurat fericirea.
Am uitat sa fim buni. Nu pentru ca stiam ci doar "ca am uitat". Oricum nu aveam experienta bunatatii decat la nivel declarativ, ca doar suntem crestini, nu?
50 de ani de comunism - si perioada continuua mascata de pseudocapitalismul de acum - ne-au facut obedienti. Disidentii nostri sunt doar la categoria "aia cativa". Restul suntem noi, cei care tacem si inghitim, pentru ca ne place. "Capul plecat nici sabia nu-l taie". "Intoarce si celalalt obraz". "Mostenirea grea". "Lasa ca maine va fi mai bine" si exemplele continuua. Lamentari, scuze, ipocrizie.
Am intalnit pe cineva care mi-a spus la un moment dat: noi ca si popor suntem o corcitura, fara origini bine stabilite. Atunci m-am infuriat. Poate si varsta poate si "bagajul" informational unidirectional format pe "continuitatea" poporului roman in spatiul danubiano-pontic. Acum ii dau dreptate. De fapt de mai multa vreme ii dau dreptate.
N-ai cum sa fundamentezi o natie pe o corceala. Am asimitat tot si noi am rezistat. Cu toate ca principiul roman era simplu cand cucereau un teritoriu. Barbatii erau omorati, inlocuiti cu rezervisti si cu toata scursura imperiului.
Dar m-am pierdut plecand de la cateva lucruri sufletesti.
Iubim, uram, suntem buni sau rai.
Conteaza doar ce faci si nu ce gandesti.
Actiunea intr-un sens sau altul este de dorit decat pasivitatea.
Sa iubim sau sa uram.
Sa fim buni sau sa fim rai.
Orice actiune.
Ceva
marți, 6 octombrie 2009
Sa incepem
Un exercitiu ce mi-a fost necunoscut pana acum. Din comoditate. Din inutilitatea demersului. Din orice alt motiv gandit de voi si care poate fi rostit si gandit sau gandit si rostit?
Ne credem plini de imaginatie. Si comentam pe tema asta.
Eu nu am imaginatie. Si nici putere. Si nici ceva care sa merite sa fie scris. Pana acum.
Eram doar un "orator" format in lungi nopti albe.
Alaturi de prieteni, cunostinte sau chiar necunoscuti.
Nu citesc bloguri.
Cu o exceptie http://sorinissime.blogspot.com/.
E un vechi prieten regasit pe aici.
El m-a starnit. Si nu numai.
Nu va cer nimic. Nu va dau nimic. Poate doar un transfer al starilor mele zilnice. De dragoste, ura, mahnire, neputinta, bucurie si nesomn.
Nu va cer nimic. Nu va dau nimic. Poate doar un transfer al starilor mele zilnice. De dragoste, ura, mahnire, neputinta, bucurie si nesomn.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
