semn de intrebare

A trecut aproape o luna de la ultima postare.Binganitorul e tot ocupat si deprimat...n-a mai dat un semn de viata de nu mai tin minte(si deobicei tin minte discutiile cu el pentru ca reueste sa ma surprinda aproape e fiecare data).Sincer...acum ma gandeam la iubirea de sine.Am citit o intrebare pe un forum, nu mai stiu exact care si cum dar intreba daca iubindu-te pe tine ca persoana nu esti mai castigat...indiferent de ceea ce ti se intampla in viata. Concluzia mea dupa o zi de gandire? oamenii sunt diferiti. Sunt oameni care atunci cand se simt bine intr-adevar si-s mandrii de ceea ce sunt rad, zambesc si sunt draguti cu toata lumea, vor sa imparta parca din bucuria lor de viata, sunt altii care dimpotriva, se lumineaza si tac, o tin ascunsa , dar radiaza, nu fac parada si altii pe care sentimentul de implinire ii face sa se simta superiori tuturor celorlalti... toate au si puncte bune si rele, cei din prima categorie pot fi catalogati deschisi sau naivi, cei ce se simt superiori pot sa transmita ideea asta si in mediu sis a fie considerati superiori..ori poate doar increzuti...cine stie? maine poate am idei mai bune sau le pun pe hartie intr-o forma mai atragatoare
(Acum stau si ma intreb daca eu ma iubesc pe mine, nu ma intrerupeti, dupa ma duc sa-mi fac exercitiile pentru dezvoltare creierasului)